Am un sentiment de frică . Am un nod în stomac și habar nu am de ce . Nici măcar nu știu în ce stare mă aflu, sau de ce vreau să o schimb într-una nasoală .
Mă simt obosită și lipsită de orice chef . Fără chef de a face ceva, de a mânca . Cred că am nevoie de cel mai bun prieten .
Exact, „ cel ” . Este un el de aproape 18 ani . Ne-am cunoscut acum 3 ani, nu am vorbit un timp și nu credeam că o vom face prea curând . De 1 an suntem cam cei mai buni prieteni, iar de câteva luni simt că nu-l mai recunosc . Problemele lui pe plan sentimental mă afectează într-o oarecare măsură . Adică nu suport să-l văd mereu trist . Nu suport să-mi vorbească sec și aiurea doar pentru că îi e dor de „ ea ” . Nu mi-e milă, dar când îl văd cum suferă e ca și cum aș suferi eu . Tocmai de asta ne certăm destul de des . Nu suport să-l văd cum nu face nimic, și fiind amândoi niște firi vulcanice, devine destul de ușor să ne certăm .
Poate de-asta am acel sentiemnt de frică și acel nod în stomac, poate pentru el ...
Draga mea, ştii care este toată problema aici? Te doare, nu te afectează! Te doare pentru că simţi mai mult pentru EL, decât o simplă "prietenie". Ar trebuii să lupţi pentru ce doreşti, nu să dai cu piciorul! Te-ai gândit vreodată că poate, spun poate dacă te străduieşti, vei reuşi să îi captezi atenţia şi mai altfel decât o *amică*, care îi ascultă toate probleme cu iubiţica?
RăspundețiȘtergereJust fight, because there are always HOPES!